Presedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, a anuntat, ieri, ca tara sa dispune de potential si vointa necesara pentru a spori exportul de petrol si gaze in Ucraina. Problemele intervin, insa, in ceea ce priveste transportul acestora, neexistand alta posibilitate decat conductele rusesti, anunta Rador.

Concernul rus Gazprom a ridicat restrictiile privind livrarile de gaze naturale catre Ucraina, dupa ajungerea la un acord privind plata datoriilor Kievului, transmite BBC.

Situaţia energetică încordată dintre Rusia şi Ucraina reprezintă nişte semnale evidente atît pentru occidentali, cît şi pentru ucraineni. Printre altele Kremlinul a întreprins acest pas, adică sistarea cu 50% a volumului de gaz destinat Ucrainei (în virtutea unor pronosticuri viciverse ale specialiştilor ale ambelor părţi) nu întîmplător. Politica dură a Gazpromului, cu-n impact negativ atît asupra Kievului, cît şi asupra Bruxelului, are tangenţă cu apropierea summit-ului NATO din aprilie curent. Rusia dă de înţeles că nu o să accepte niciodată apropierea structurilor militare panoccidentale în imediata vecinătate şi pentru prevenirea unei astfel de conjuncturi este capabilă să acţioneze în modul cel mai drastic.

Rusia şi Ucraina par a se îndrepta spre un nou război al gazelor. Compania Gazprom a avertizat că, din această seară, alimentarea cu gaze către Ucraina va fi redusă la jumătate. La rândul său, compania naţională de gaze din Ucraina, Naftogaz, a avertizat că ar putea fi nevoită să impună restricţii la furnizarea de gaze către Europa.

Preşedintele Vladimir Putin şi premierul ungar, Ferenc Gyurczany au pus punct, ieri, la Kremlin, etapei pregătitoare a gazoductului South Stream, din Rusia în Europa prin Marea Neagră. Ungaria va crea o întreprindere mixta cu Gazprom pentru construirea segmentului sau de conductă. Dar proiectul ar putea întîmpina piedici. Problema este că porţiunea marină traversată de gazoduct trece prin zonele economice ale României şi Ucrainei, relaţiile Rusiei cu Bucureştiul şi Kievul fiind din nou marcate de tensiuni puternice.

Este probabil ca summit-ul NATO din 2 – 4 aprilie curent de la Bucureşti să contribuie la o evoluţie pozitivă a securităţii regionale, europene şi transatlantice. Însă, făcând referinţă la relaţia tensionată Rusia – Occident, este destul de dificil de a anticipa dacă istoria va consemna momentul drept unul fericit sau mai degrabă – de rău augur. Este oportun de menţionat că în timpul întrunirii din România pe lângă problemele generale, ce ţin de evoluţia politicilor NATO, de ralaţia NATO – Rusia, de problema securităţii, reuniunea va fi marcată, mai curând, de negocierile bilaterale între participanţi.

Prin proiectul South Stream, Moscova treptat capătă superioritate asupra Occidentului în lupta (geo)energetică, care are un substrat geoeconomic, chiar şi geopolitic si geostrategic în regiunea Mării Negre şi Balcanice. Despre aceasta ne vorbeşte înaintarea negocierilor privind demararea a două priecte energetice de o anvergura destul de imoprtantă în strategia energetică, este vorba de „South Stream” si „Prikaspiiskii” (acord semnat între Federaţia Rusă, Kazahstan, şi Turkmenistan, care va avea capacitatea de 20 mlrd m3 gaz/an), care, de fapt, se completează reciproc (gazul de Asia Centrală importat de Gazprom este destinat pentru piaţa europeană).

Totuşi, Turkmenistanul a anunţat majorarea preţului la gaz pentru Gazprom cu 30%. Anume acest fapt va consitui un argument forte pentru Rusia în ceea ce priveşte mărirea preţului la gaz pentru export. În acest caz putem prezice o situaţie încordată între Gazprom şi ţările exportatoare din spaţiul CSI, mai cu seamă pentru Ucraina, Bielorusia şi Republica Moldova, care depind practic 100% de gazul rusesc. Însă, este bine de menţionat strategia Gazpromului, care constă în stabilirea aceluiaşi preţ pentru toţi contribuabilii, adica Europa pe de o parte şi CSI pe de altă parte. Demult este înţeles faptul că s-a terminat sponsorizarea ţărilor CSI din parte Moscovei şi că se tinde spre stabilirea preţului de piaţă pentru toţi actorii.