În schimbul stingerii datoriilor faţă de Gazprom, Republica Moldova a făcut cedări spectaculoase, pierzând controlul asupra propriului sector energetic. RM deţine pârghii limitate în timpul negocierilor privind preţul la gazul importat de monopolistul rusesc. Vulnerabilitatea energetică a Republicii Moldova este exploatată abil de Federaţia Rusă, care influenţează deseori cursul politic de la Chişinău. Autorităţile nu dispun de o viziune de lungă durată asupra asigurării securităţii energetice a ţării şi nu întreprind prea multe pentru a găsi alternative viabile gazului rusesc şi, în general, gazului natural. Or, aderarea la Tratatul Comunităţii Energetice, obţinerea accesului la gazul din Asia Centrală, CNE Cernavodă, utilizarea energiei regenerabile, sunt doar câteva din opţiunile care merită de a fi luate în calcul.

     Este cunoscut faptul că, în urma Acordului semnat între Moldova-gaz şi Gazprom, preţul la gaz pentru RM se va majora treptat (trimestrial), astfel că începând cu anul 2011 Chişinăul va trebui să plătească un preţ mediu european pentru resursa energetică importată din Rusia. Pe parursul anului 2008 preţul  a parcurs următoarele etapele: 1 ianuarie – 1 aprilie 2008 am avut un preţ de 191 USD/1000 m.c.; începănd cu 1 aprilie preţul a crescut cu 10%, ajungînd la 210 USD/1000 m.c.la; de la 1 iulie tariful s-a majorat cu 13%, constituind, deja,  240 USD/1000 m.c., iar de la 1 octombrie curent am asistat la o creştere a preţului cu  încă 13,7%, care a ajungs la un nivel estimativ de 287,6 USD/1000 m.c. Următoarea majorare se aşteaptă, deja, la începutul următorului an. Deci, noul preţ este cu circa 100 USD mai mare decît preţul de la începutul anului.

     Prin intermediul instanţelor judecătoreşti internaţionale, vom fi forţaţi „să ducem pe spatele propriu” datoriile Transnistriei faţă de Gazprom. Fapt recunoscut şi de Moldova-gaz, care consideră drept logică intenţia monopolistului de gaze de a se judeca cu noi.