După summit-ul NATO din Bucureşti, integritatea teritorială a Ucrainei a devenit principalul subiect al discuţiilor. Mă refer la unele pretenţii teritoriale în adresa acestui stat, pe de o parte ale Rusie, pe de altă parte declaraţiile recente ale României. Asemenea evoluţie a evenimnetelor era previzibilă din moment ce politica externă a Ucraienei s-a reorientat la 180 grade, adică spre Vest, odată cu venirea la putere a forţelor pro-occidentale. Insă, dacă cauza pretenţiilor Rusiei este cunoscută şi percepută într-o oarecare măsură corect, atunci cea a României consider că are un alt substrat decît cel vehiculat în mass-media.

      Il est évident que l’Ukraine, située au bord de la mer Noire, est incontestablement une zone de contrastes. En effet, elle constitue le théâtre de luttes d’influence tant à travers l’histoire qu’à présent. Ce pays pendant trois millénaires s’est trouvé dans le milieu d’une histoire troublée. Maintenant, deux parts du monde, c’est-à-dire la Russie et l’Occident, construisent leurs conceptions stratégiques, politiques et économiques dans cette région, tenant compte de l’espace adjacent  à la zone analysée. Le grand intérêt des grandes puissances dans la région s’explique par l’importance géopolitique, géostratégique, géoéconomique et géo-énergétique de l’espace, aussi par son puissance transfrontalière et de transit.

      Presedintele George Bush a lansat o provocare presedintelui Rusiei, Vladimir Putin. Potrivit publicatiei The Independent, doar asa poate fi catalogata insistenta cu care Bush, aflat acum in Romania, sustine aderarea Georgiei si Ucrainei la NATO. Rusia a demonstrat deja ca o astfel de insistenta nu duce decat la o noua escaladare a tensiunilor in relatiile dintre Moscova si Washington.

      Raportul anual al diplomaţiei ruse subliniază înrăutăţirea relaţiilor cu România, din cauza amplasării bazelor SUA şi a politicii românesti la Marea Neagră. Totodată, se menţionează că Moscova a făcut demersuri pentru a submina politica României la Marea Neagră. „A fost nevoie de o activitate determinată pentru a ne opune acţiunilor Bucureştiului privind crearea în zona Mării Negre a unor structuri noi, cu o componenţă regională considerabilă, în primul rînd a Forumului de dialog şi parteneriat la Marea Neagră. Ca rezultat, activitatea românilor, care nu era în interesul nostru, s-a diminuat într-o măsura oarecare“, precizeaza documentul, citat de NewsIn.

Presedintele american George W. Bush a declarat miercuri ca sustine aderarea Georgiei la NATO cand aceasta va fi pregatita, in pofida opozitiei Rusiei, precizand ca acesta va fi mesajul pe care il va transmite la summitul de la Bucuresti din 2-4 aprilie, relateaza AFP. “Cred ca NATO va avea de beneficiat din faptul ca Georgia va deveni membra la un moment dat, cred ca Georgia va avea de beneficiat din apartenenta la NATO si i-am spus presedintelui georgian ca acesta va fi mesajul pe care il voi transmite la Bucuresti”, a spus Bush, dupa discutiile avute cu liderul georgian Mihail Saakasvili.

In pofida tonului pozitiv afisat de delegatia americana, tandemul Rice-Gates a decolat, ieri, de la Moscova fara a bifa obiectivele de pe agenda celei de-a doua vizite in Capitala rusa din ultimele sase luni, punctand insa o intrevedere cu Opozitia si societatea civila locale, de natura sa irite Kremlinul. Cele doua zile petrecute de sefa diplomatiei americane, Condoleezza Rice, si seful Pentagonului, Robert Gates, la Moscova, nu au avut efectul scontat, gazdele ruse dovedindu-se a fi de neclintit in privinta scutului antiracheta al SUA destinat eventualelor amenintari balistice din directia Iranului si Coreei de Nord.

Elveţia a rupt frontul comun al ţărilor occidentale faţă de Iran şi a încheiat un acord pentru livrarea de gaz din această ţară. Acordul a fost semnat, în timpul unei vizite a ministrului elveţian de externe, la Teheran. Oficialul a precizat că documentul nu încalcă sancţiunile impuse de ONU pentru refuzul Iranului de a-şi suspenda programul de îmbogăţire a uraniului.Statele Unite, aflate la originea sancţiunilor, au criticat totuşi acordul care, în opinia lor, “violează spiritul” rezoluţiilor ONU.

Ucraina si Georgia nu pot adera la Alianta Nord-Atlantica pana ce nu isi asigura securitatea energetica, crede Paul Gallis, expert in Congresul SUA. Securitatea energetica trebuie sa fie o chestiune controlata de piata economica, si nu de politicile unui stat, considera analistul american Paul Gallis. Expertul Congresului american arata ca extinderea si parteneriatele NATO in zona Marii Caspice au ca principala ratiune asigurarea securitatii energetice statelor europene. „Securitatea energetica este o tema de mare importanta pentru NATO si UE, fiind si unul dintre motivele extinderii si parteneriatelor pentru pace ale Aliantei cu state din regiunea caspica”, a declarat, joi seara, Paul Gallis, expert al Congresului american, in cadrul unei videoconferinte de presa organizata de Ambasada SUA la Bucuresti, arata NewsReport. Gallis admite ca extinderea Aliantei Nord-Atlantice catre aceasta zona aduce avantaje geo-politice atat statelor candidate, cat mai ales celor membre.

China şi Statele Unite ale Americii au semnat vineri un acord pentru instalarea unui ‘telefon roşu’ care să facă legătura între armatele celor două ţări, informează AFP, Reuters şi Xinhua. Acordul a fost semnat vineri la Shanghai şi reprezintă materializarea unei înţelegeri la care cele două state au ajuns anul trecut, în luna noiembrie, cu ocazia unei vizite a ministrului american al apărării, Robert Gates, la Beijing.

Fiind sub tutela Moscovei pînă în 1991, Armenia era o republică din componenţa URSS, integrată geopolitic în această Uniune. Însă implozia Uniunii Sovietice şi războiul din Karabah (1992-1994) plasează Armenia în faţa unei enclavări geopolitice. Citeşte mai mult (în franceză)