Uniunea Europeană încearcă din greu să limiteze prezenţa Gazpromului pe piaţa sa internă, însă experţii susţin că în 5-6 ani fiecare stat din Europa va trebui să coopereze cu gigantul rusesc. Va fi o necesitate pentru a nu rămîne fără gaz.

     Astăzi, 19 mai, “ministrul afacerilor externe” al Abhaziei, Serghei Şambu, a ţinut să declare că Georgia şi Abhazia au ajuns la un compromis în ceea ce priveşte reglementarea conflictului abhaz.

     După summit-ul NATO din Bucureşti, integritatea teritorială a Ucrainei a devenit principalul subiect al discuţiilor. Mă refer la unele pretenţii teritoriale în adresa acestui stat, pe de o parte ale Rusie, pe de altă parte declaraţiile recente ale României. Asemenea evoluţie a evenimnetelor era previzibilă din moment ce politica externă a Ucraienei s-a reorientat la 180 grade, adică spre Vest, odată cu venirea la putere a forţelor pro-occidentale. Insă, dacă cauza pretenţiilor Rusiei este cunoscută şi percepută într-o oarecare măsură corect, atunci cea a României consider că are un alt substrat decît cel vehiculat în mass-media.

      Il est évident que l’Ukraine, située au bord de la mer Noire, est incontestablement une zone de contrastes. En effet, elle constitue le théâtre de luttes d’influence tant à travers l’histoire qu’à présent. Ce pays pendant trois millénaires s’est trouvé dans le milieu d’une histoire troublée. Maintenant, deux parts du monde, c’est-à-dire la Russie et l’Occident, construisent leurs conceptions stratégiques, politiques et économiques dans cette région, tenant compte de l’espace adjacent  à la zone analysée. Le grand intérêt des grandes puissances dans la région s’explique par l’importance géopolitique, géostratégique, géoéconomique et géo-énergétique de l’espace, aussi par son puissance transfrontalière et de transit.

     “In ceea ce priveste politica de securitate in Romania, avem nevoie de idei”, a declarat presedintele Traian Basescu la reuniunea “Securitatea Romaniei dupa summitul NATO” organizata de Fundatia Konrad Adenauer. Seful statului a afirmat ca, in ultimii ani, politica externa a Romaniei a fost orientata catre Balcani, Ucraina si zona Marii Negre. Basescu s-a declarat convins ca nu a ramas nici o urma de ostilitate fata de Federatia Rusa si ca Romania este constienta de interesele Rusiei in regiune, dar si de interesele si nevoile sale in zona.

     Din păcate, pînă în prezent problema preţului pentru gazul importat din Federaţia Rusă rămîne una sensibilă pentru Republica Moldova. Interesant este faptul că Gazpromul nu are semnate contracte de lungă durată care să stabilească preţul fix pentru resurse energetice cu majoritatea ţărilor CSI.  Astfel, consider că, in viitorul apropiat, nici nu vor fi semnate.  Aceasta ne determină să credem că Moscova va folosi în continuare arma energetică pentru influenţarea cursului politic al ţărilor slab dezvoltate şi 100% dependente energetic de ea, cum este şi cazul Republicii Moldova.

      Presedintele George Bush a lansat o provocare presedintelui Rusiei, Vladimir Putin. Potrivit publicatiei The Independent, doar asa poate fi catalogata insistenta cu care Bush, aflat acum in Romania, sustine aderarea Georgiei si Ucrainei la NATO. Rusia a demonstrat deja ca o astfel de insistenta nu duce decat la o noua escaladare a tensiunilor in relatiile dintre Moscova si Washington.

      Raportul anual al diplomaţiei ruse subliniază înrăutăţirea relaţiilor cu România, din cauza amplasării bazelor SUA şi a politicii românesti la Marea Neagră. Totodată, se menţionează că Moscova a făcut demersuri pentru a submina politica României la Marea Neagră. „A fost nevoie de o activitate determinată pentru a ne opune acţiunilor Bucureştiului privind crearea în zona Mării Negre a unor structuri noi, cu o componenţă regională considerabilă, în primul rînd a Forumului de dialog şi parteneriat la Marea Neagră. Ca rezultat, activitatea românilor, care nu era în interesul nostru, s-a diminuat într-o măsura oarecare“, precizeaza documentul, citat de NewsIn.

In pofida tonului pozitiv afisat de delegatia americana, tandemul Rice-Gates a decolat, ieri, de la Moscova fara a bifa obiectivele de pe agenda celei de-a doua vizite in Capitala rusa din ultimele sase luni, punctand insa o intrevedere cu Opozitia si societatea civila locale, de natura sa irite Kremlinul. Cele doua zile petrecute de sefa diplomatiei americane, Condoleezza Rice, si seful Pentagonului, Robert Gates, la Moscova, nu au avut efectul scontat, gazdele ruse dovedindu-se a fi de neclintit in privinta scutului antiracheta al SUA destinat eventualelor amenintari balistice din directia Iranului si Coreei de Nord.

Ucraina si Georgia nu pot adera la Alianta Nord-Atlantica pana ce nu isi asigura securitatea energetica, crede Paul Gallis, expert in Congresul SUA. Securitatea energetica trebuie sa fie o chestiune controlata de piata economica, si nu de politicile unui stat, considera analistul american Paul Gallis. Expertul Congresului american arata ca extinderea si parteneriatele NATO in zona Marii Caspice au ca principala ratiune asigurarea securitatii energetice statelor europene. „Securitatea energetica este o tema de mare importanta pentru NATO si UE, fiind si unul dintre motivele extinderii si parteneriatelor pentru pace ale Aliantei cu state din regiunea caspica”, a declarat, joi seara, Paul Gallis, expert al Congresului american, in cadrul unei videoconferinte de presa organizata de Ambasada SUA la Bucuresti, arata NewsReport. Gallis admite ca extinderea Aliantei Nord-Atlantice catre aceasta zona aduce avantaje geo-politice atat statelor candidate, cat mai ales celor membre.