Semnarea, luni, a acordului pentru Nabucco a avut loc într-un moment în care Chişinăul nu s-a decis dacă va participa sau nu la acest proiect – antrenate de peste jumătate de an în campanie electorală, autorităţile moldovene par să fi exclus de pe agendă acest subiect, constată experţii.

Federaţia Rusă şi Ucraina sunt pe cale să declanşeze un nou război al gazelor, care ar afecta direct ţările UE. Astfel, divergenţele dintre Rusia şi Ucraina relevă, încă o dată, intenţia Moscovei de a-şi menţine influenţa asupra aceastui teritoriu, ce reprezintă zona intereselor sale vitale. De fapt, “războiul gazelor” ruso-ucrainean, a devenit un fenomen recurent, care are la bază mai mult conotaţii politice decît economice. Totodată, acest conflict implică şi alţi actori din regiune, precum UE, Belarus şi Moldova tangenţial.

     După summit-ul NATO din Bucureşti, integritatea teritorială a Ucrainei a devenit principalul subiect al discuţiilor. Mă refer la unele pretenţii teritoriale în adresa acestui stat, pe de o parte ale Rusie, pe de altă parte declaraţiile recente ale României. Asemenea evoluţie a evenimnetelor era previzibilă din moment ce politica externă a Ucraienei s-a reorientat la 180 grade, adică spre Vest, odată cu venirea la putere a forţelor pro-occidentale. Insă, dacă cauza pretenţiilor Rusiei este cunoscută şi percepută într-o oarecare măsură corect, atunci cea a României consider că are un alt substrat decît cel vehiculat în mass-media.

     “In ceea ce priveste politica de securitate in Romania, avem nevoie de idei”, a declarat presedintele Traian Basescu la reuniunea “Securitatea Romaniei dupa summitul NATO” organizata de Fundatia Konrad Adenauer. Seful statului a afirmat ca, in ultimii ani, politica externa a Romaniei a fost orientata catre Balcani, Ucraina si zona Marii Negre. Basescu s-a declarat convins ca nu a ramas nici o urma de ostilitate fata de Federatia Rusa si ca Romania este constienta de interesele Rusiei in regiune, dar si de interesele si nevoile sale in zona.

      Raportul anual al diplomaţiei ruse subliniază înrăutăţirea relaţiilor cu România, din cauza amplasării bazelor SUA şi a politicii românesti la Marea Neagră. Totodată, se menţionează că Moscova a făcut demersuri pentru a submina politica României la Marea Neagră. „A fost nevoie de o activitate determinată pentru a ne opune acţiunilor Bucureştiului privind crearea în zona Mării Negre a unor structuri noi, cu o componenţă regională considerabilă, în primul rînd a Forumului de dialog şi parteneriat la Marea Neagră. Ca rezultat, activitatea românilor, care nu era în interesul nostru, s-a diminuat într-o măsura oarecare“, precizeaza documentul, citat de NewsIn.

Insula Serpilor este subiectul unei dispute istorice intre România şi Ucraina. Miza este in primul rand strategica – accesul in apele teritoriale – dar si economica – posibilitatea explorarii si, eventual, exploatarii resurselor de hidrocarburi. In 2004, Bucurestiul a sesizat Curtea Internationala de Justitie de la Haga, iar un verdict este asteptat anul acesta. Intre timp, guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, a anuntat luni ca presedintii roman si ucrainean vor vizita Insula Serpilor la jumatatea lunii iunie, planurile vizitei fiind confirmate in proportie de 99,9%, asa cum informa presa de marti. Insa Administratia Prezidentiala neaga sec informatia: „Presedintele nu are in acest moment programata o astfel de vizita”, a aratat purtatorul de cuvant Valeriu Turcan.

Una dintre ţările cu importante rezerve de petrol şi gaze din lume, e vorba de Azerbaidjan, şi-a exprimat intenţia de a participa la realizarea proiectul Nabucco, proiect care se doreşte a fi o alternativă de aprovizionare cu gaze a ţărilor din Uniunea Europeană, ocolind Rusia. Intenţia a fost afirmată miercuri, la Bucureşti, după semnarea unui acord de colaborare în domeniul energetic între România şi Azerbaidjan.

Presa turca din ultimele zile a publicat mai multe reportaje despre vizita la Bucuresti a presedintelui turc Abdullah Gul, in care arata ca Romania incearca sa promoveze interesele Frantei pentru participarea la gazoductul Nabucco. Totodata, este subliniat faptul ca Bucurestiul ramine un suporter al intrarii Turciei in Uniunea Europeana. Presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, i-a transmis inca o data presedintelui Abdullah Gul, prin intermediul presedintelui Romaniei, Traian Basescu, propunerea de participare a Frantei la constructia gazoductului Nabucco, relateaza Zaman, citat de Rador. Gul a afirmat ca problema va fi analizata, dar raspunsul nu a fost unul pozitiv.

Preşedintele Vladimir Putin şi premierul ungar, Ferenc Gyurczany au pus punct, ieri, la Kremlin, etapei pregătitoare a gazoductului South Stream, din Rusia în Europa prin Marea Neagră. Ungaria va crea o întreprindere mixta cu Gazprom pentru construirea segmentului sau de conductă. Dar proiectul ar putea întîmpina piedici. Problema este că porţiunea marină traversată de gazoduct trece prin zonele economice ale României şi Ucrainei, relaţiile Rusiei cu Bucureştiul şi Kievul fiind din nou marcate de tensiuni puternice.

După ce a refuzat accesul Gaz de France în cadrul proiectului Nabucco, Turcia a exprimat miercuri reţineri şi faţă de atragerea unui nou partener pentru construirea gazoductului ce îşi propune să fie o alternativă la livrarile ruseşti de energie. Turcia considera ca proiectul Nabucco reuneste destul de multe companii si ca nu este nevoie, in prezent, de discutii privind selectia celui de-al saptelea partener, potrivit directorului companiei turce de stat Botas, Saltuk Duzyol.