Este cunoscut faptul că, în urma Acordului semnat între Moldova-gaz şi Gazprom, preţul la gaz pentru RM se va majora treptat, astfel că începând cu anul 2011 Chişinăul va trebui să plătească un preţ mediu european pentru resursa energetică importată din Rusia. De la 1 iulie tariful s-a majorat cu 13%, constituind 240 USD. Următoarea majorare se aşteaptă deja în octombrie.

     După summit-ul NATO din Bucureşti, integritatea teritorială a Ucrainei a devenit principalul subiect al discuţiilor. Mă refer la unele pretenţii teritoriale în adresa acestui stat, pe de o parte ale Rusie, pe de altă parte declaraţiile recente ale României. Asemenea evoluţie a evenimnetelor era previzibilă din moment ce politica externă a Ucraienei s-a reorientat la 180 grade, adică spre Vest, odată cu venirea la putere a forţelor pro-occidentale. Insă, dacă cauza pretenţiilor Rusiei este cunoscută şi percepută într-o oarecare măsură corect, atunci cea a României consider că are un alt substrat decît cel vehiculat în mass-media.

     Din păcate, pînă în prezent problema preţului pentru gazul importat din Federaţia Rusă rămîne una sensibilă pentru Republica Moldova. Interesant este faptul că Gazpromul nu are semnate contracte de lungă durată care să stabilească preţul fix pentru resurse energetice cu majoritatea ţărilor CSI.  Astfel, consider că, in viitorul apropiat, nici nu vor fi semnate.  Aceasta ne determină să credem că Moscova va folosi în continuare arma energetică pentru influenţarea cursului politic al ţărilor slab dezvoltate şi 100% dependente energetic de ea, cum este şi cazul Republicii Moldova.

      Raportul anual al diplomaţiei ruse subliniază înrăutăţirea relaţiilor cu România, din cauza amplasării bazelor SUA şi a politicii românesti la Marea Neagră. Totodată, se menţionează că Moscova a făcut demersuri pentru a submina politica României la Marea Neagră. „A fost nevoie de o activitate determinată pentru a ne opune acţiunilor Bucureştiului privind crearea în zona Mării Negre a unor structuri noi, cu o componenţă regională considerabilă, în primul rînd a Forumului de dialog şi parteneriat la Marea Neagră. Ca rezultat, activitatea românilor, care nu era în interesul nostru, s-a diminuat într-o măsura oarecare“, precizeaza documentul, citat de NewsIn.

Este probabil ca summit-ul NATO din 2 – 4 aprilie curent de la Bucureşti să contribuie la o evoluţie pozitivă a securităţii regionale, europene şi transatlantice. Însă, făcând referinţă la relaţia tensionată Rusia – Occident, este destul de dificil de a anticipa dacă istoria va consemna momentul drept unul fericit sau mai degrabă – de rău augur. Este oportun de menţionat că în timpul întrunirii din România pe lângă problemele generale, ce ţin de evoluţia politicilor NATO, de ralaţia NATO – Rusia, de problema securităţii, reuniunea va fi marcată, mai curând, de negocierile bilaterale între participanţi.

Situaţia încordată din Balcani reprezintă un atu pentru gigantul energetic rus, Gazprom, pentru a-şi lărgi sfera de influienţă, dar şi pentru guvernul de la Moscova pentru a scoate nişte avantaje politice şi economice în zonă. Nucleul conflictologic balcanic îl constituie Kosovo, dar şi cel transnistrean, într-o oarecare măsură, care îi determină pe ruşi să foloseasca arma energetică. Penetrarea Gazpromului pe piaţa energetică în ţările din Balcani reprezintă o tactică ordinară a Moscovei pentru influienţarea situaţiei geopolitice din spaţiul respectiv în favoarea sa.

Totuşi, Turkmenistanul a anunţat majorarea preţului la gaz pentru Gazprom cu 30%. Anume acest fapt va consitui un argument forte pentru Rusia în ceea ce priveşte mărirea preţului la gaz pentru export. În acest caz putem prezice o situaţie încordată între Gazprom şi ţările exportatoare din spaţiul CSI, mai cu seamă pentru Ucraina, Bielorusia şi Republica Moldova, care depind practic 100% de gazul rusesc. Însă, este bine de menţionat strategia Gazpromului, care constă în stabilirea aceluiaşi preţ pentru toţi contribuabilii, adica Europa pe de o parte şi CSI pe de altă parte. Demult este înţeles faptul că s-a terminat sponsorizarea ţărilor CSI din parte Moscovei şi că se tinde spre stabilirea preţului de piaţă pentru toţi actorii.