Semnarea, luni, a acordului pentru Nabucco a avut loc într-un moment în care Chişinăul nu s-a decis dacă va participa sau nu la acest proiect – antrenate de peste jumătate de an în campanie electorală, autorităţile moldovene par să fi exclus de pe agendă acest subiect, constată experţii.

Federaţia Rusă şi Ucraina sunt pe cale să declanşeze un nou război al gazelor, care ar afecta direct ţările UE. Astfel, divergenţele dintre Rusia şi Ucraina relevă, încă o dată, intenţia Moscovei de a-şi menţine influenţa asupra aceastui teritoriu, ce reprezintă zona intereselor sale vitale. De fapt, “războiul gazelor” ruso-ucrainean, a devenit un fenomen recurent, care are la bază mai mult conotaţii politice decît economice. Totodată, acest conflict implică şi alţi actori din regiune, precum UE, Belarus şi Moldova tangenţial.

     Une fois n’est pas coutume, de nombreux articles sont consacrés à la Moldavie dans la presse internationale en ce début d’avril 2009, suite aux élections législatives du 5 avril qui ont annoncé en guise de premiers résultats la victoire du parti communiste (près de 50% des suffrages), loin devant une opposition divisée (parti libéral, parti libéral-démocrate et alliance notre Moldavie, respectivement 12%, 12% et 10% des voix).

     Este cunoscut faptul că, în urma Acordului semnat între Moldova-gaz şi Gazprom, preţul la gaz pentru RM se va majora treptat (trimestrial), astfel că începând cu anul 2011 Chişinăul va trebui să plătească un preţ mediu european pentru resursa energetică importată din Rusia. Pe parursul anului 2008 preţul  a parcurs următoarele etapele: 1 ianuarie – 1 aprilie 2008 am avut un preţ de 191 USD/1000 m.c.; începănd cu 1 aprilie preţul a crescut cu 10%, ajungînd la 210 USD/1000 m.c.la; de la 1 iulie tariful s-a majorat cu 13%, constituind, deja,  240 USD/1000 m.c., iar de la 1 octombrie curent am asistat la o creştere a preţului cu  încă 13,7%, care a ajungs la un nivel estimativ de 287,6 USD/1000 m.c. Următoarea majorare se aşteaptă, deja, la începutul următorului an. Deci, noul preţ este cu circa 100 USD mai mare decît preţul de la începutul anului.

     Aş dorin să încep cu următoarea întrebare, de altfel, retorică: ce este mai important şi mai presus pentru un stat decât interesul său naţional?

     În urma Acordului semnat între Moldova-gaz şi Gazprom, preţul la gaz pentru RM s-a majorat treptat şi va mai creşte în continuare, astfel, că începînd cu anul 2011 Chişinăul va trebui să plătească un preţ mediu european pentru resursa energetică importată.

Este cunoscut faptul că, în urma Acordului semnat între Moldova-gaz şi Gazprom, preţul la gaz pentru RM se va majora treptat, astfel că începând cu anul 2011 Chişinăul va trebui să plătească un preţ mediu european pentru resursa energetică importată din Rusia. De la 1 iulie tariful s-a majorat cu 13%, constituind 240 USD. Următoarea majorare se aşteaptă deja în octombrie.

     După summit-ul NATO din Bucureşti, integritatea teritorială a Ucrainei a devenit principalul subiect al discuţiilor. Mă refer la unele pretenţii teritoriale în adresa acestui stat, pe de o parte ale Rusie, pe de altă parte declaraţiile recente ale României. Asemenea evoluţie a evenimnetelor era previzibilă din moment ce politica externă a Ucraienei s-a reorientat la 180 grade, adică spre Vest, odată cu venirea la putere a forţelor pro-occidentale. Insă, dacă cauza pretenţiilor Rusiei este cunoscută şi percepută într-o oarecare măsură corect, atunci cea a României consider că are un alt substrat decît cel vehiculat în mass-media.

     Din păcate, pînă în prezent problema preţului pentru gazul importat din Federaţia Rusă rămîne una sensibilă pentru Republica Moldova. Interesant este faptul că Gazpromul nu are semnate contracte de lungă durată care să stabilească preţul fix pentru resurse energetice cu majoritatea ţărilor CSI.  Astfel, consider că, in viitorul apropiat, nici nu vor fi semnate.  Aceasta ne determină să credem că Moscova va folosi în continuare arma energetică pentru influenţarea cursului politic al ţărilor slab dezvoltate şi 100% dependente energetic de ea, cum este şi cazul Republicii Moldova.

      Raportul anual al diplomaţiei ruse subliniază înrăutăţirea relaţiilor cu România, din cauza amplasării bazelor SUA şi a politicii românesti la Marea Neagră. Totodată, se menţionează că Moscova a făcut demersuri pentru a submina politica României la Marea Neagră. „A fost nevoie de o activitate determinată pentru a ne opune acţiunilor Bucureştiului privind crearea în zona Mării Negre a unor structuri noi, cu o componenţă regională considerabilă, în primul rînd a Forumului de dialog şi parteneriat la Marea Neagră. Ca rezultat, activitatea românilor, care nu era în interesul nostru, s-a diminuat într-o măsura oarecare“, precizeaza documentul, citat de NewsIn.