“In ceea ce priveste politica de securitate in Romania, avem nevoie de idei”, a declarat presedintele Traian Basescu la reuniunea “Securitatea Romaniei dupa summitul NATO” organizata de Fundatia Konrad Adenauer. Seful statului a afirmat ca, in ultimii ani, politica externa a Romaniei a fost orientata catre Balcani, Ucraina si zona Marii Negre. Basescu s-a declarat convins ca nu a ramas nici o urma de ostilitate fata de Federatia Rusa si ca Romania este constienta de interesele Rusiei in regiune, dar si de interesele si nevoile sale in zona.

      Presedintele George Bush a lansat o provocare presedintelui Rusiei, Vladimir Putin. Potrivit publicatiei The Independent, doar asa poate fi catalogata insistenta cu care Bush, aflat acum in Romania, sustine aderarea Georgiei si Ucrainei la NATO. Rusia a demonstrat deja ca o astfel de insistenta nu duce decat la o noua escaladare a tensiunilor in relatiile dintre Moscova si Washington.

      Raportul anual al diplomaţiei ruse subliniază înrăutăţirea relaţiilor cu România, din cauza amplasării bazelor SUA şi a politicii românesti la Marea Neagră. Totodată, se menţionează că Moscova a făcut demersuri pentru a submina politica României la Marea Neagră. „A fost nevoie de o activitate determinată pentru a ne opune acţiunilor Bucureştiului privind crearea în zona Mării Negre a unor structuri noi, cu o componenţă regională considerabilă, în primul rînd a Forumului de dialog şi parteneriat la Marea Neagră. Ca rezultat, activitatea românilor, care nu era în interesul nostru, s-a diminuat într-o măsura oarecare“, precizeaza documentul, citat de NewsIn.

Presedintele american George W. Bush a declarat miercuri ca sustine aderarea Georgiei la NATO cand aceasta va fi pregatita, in pofida opozitiei Rusiei, precizand ca acesta va fi mesajul pe care il va transmite la summitul de la Bucuresti din 2-4 aprilie, relateaza AFP. “Cred ca NATO va avea de beneficiat din faptul ca Georgia va deveni membra la un moment dat, cred ca Georgia va avea de beneficiat din apartenenta la NATO si i-am spus presedintelui georgian ca acesta va fi mesajul pe care il voi transmite la Bucuresti”, a spus Bush, dupa discutiile avute cu liderul georgian Mihail Saakasvili.

In pofida tonului pozitiv afisat de delegatia americana, tandemul Rice-Gates a decolat, ieri, de la Moscova fara a bifa obiectivele de pe agenda celei de-a doua vizite in Capitala rusa din ultimele sase luni, punctand insa o intrevedere cu Opozitia si societatea civila locale, de natura sa irite Kremlinul. Cele doua zile petrecute de sefa diplomatiei americane, Condoleezza Rice, si seful Pentagonului, Robert Gates, la Moscova, nu au avut efectul scontat, gazdele ruse dovedindu-se a fi de neclintit in privinta scutului antiracheta al SUA destinat eventualelor amenintari balistice din directia Iranului si Coreei de Nord.

Ucraina si Georgia nu pot adera la Alianta Nord-Atlantica pana ce nu isi asigura securitatea energetica, crede Paul Gallis, expert in Congresul SUA. Securitatea energetica trebuie sa fie o chestiune controlata de piata economica, si nu de politicile unui stat, considera analistul american Paul Gallis. Expertul Congresului american arata ca extinderea si parteneriatele NATO in zona Marii Caspice au ca principala ratiune asigurarea securitatii energetice statelor europene. „Securitatea energetica este o tema de mare importanta pentru NATO si UE, fiind si unul dintre motivele extinderii si parteneriatelor pentru pace ale Aliantei cu state din regiunea caspica”, a declarat, joi seara, Paul Gallis, expert al Congresului american, in cadrul unei videoconferinte de presa organizata de Ambasada SUA la Bucuresti, arata NewsReport. Gallis admite ca extinderea Aliantei Nord-Atlantice catre aceasta zona aduce avantaje geo-politice atat statelor candidate, cat mai ales celor membre.

Presa rusa analizeaza cu circumspectie afirmatiile presedintelui Moldovei, Vladimir Voronin, care marti a spus ca a obtinut din partea Kremlinului garantia integritatii teritoriale a tarii in schimbul refuzului de a adera la NATO si confirmarii statutului de neutralitate a statului. Moscova nu a reactionat inca la aceste afirmatii, iar reprezentantii diplomatiei transnistrene au exprimat dubii legate de posibilitatea aranjarii unei astfel de afaceri.

Situaţia energetică încordată dintre Rusia şi Ucraina reprezintă nişte semnale evidente atît pentru occidentali, cît şi pentru ucraineni. Printre altele Kremlinul a întreprins acest pas, adică sistarea cu 50% a volumului de gaz destinat Ucrainei (în virtutea unor pronosticuri viciverse ale specialiştilor ale ambelor părţi) nu întîmplător. Politica dură a Gazpromului, cu-n impact negativ atît asupra Kievului, cît şi asupra Bruxelului, are tangenţă cu apropierea summit-ului NATO din aprilie curent. Rusia dă de înţeles că nu o să accepte niciodată apropierea structurilor militare panoccidentale în imediata vecinătate şi pentru prevenirea unei astfel de conjuncturi este capabilă să acţioneze în modul cel mai drastic.

Este probabil ca summit-ul NATO din 2 – 4 aprilie curent de la Bucureşti să contribuie la o evoluţie pozitivă a securităţii regionale, europene şi transatlantice. Însă, făcând referinţă la relaţia tensionată Rusia – Occident, este destul de dificil de a anticipa dacă istoria va consemna momentul drept unul fericit sau mai degrabă – de rău augur. Este oportun de menţionat că în timpul întrunirii din România pe lângă problemele generale, ce ţin de evoluţia politicilor NATO, de ralaţia NATO – Rusia, de problema securităţii, reuniunea va fi marcată, mai curând, de negocierile bilaterale între participanţi.