Raportul anual al diplomaţiei ruse subliniază înrăutăţirea relaţiilor cu România, din cauza amplasării bazelor SUA şi a politicii românesti la Marea Neagră. Totodată, se menţionează că Moscova a făcut demersuri pentru a submina politica României la Marea Neagră. „A fost nevoie de o activitate determinată pentru a ne opune acţiunilor Bucureştiului privind crearea în zona Mării Negre a unor structuri noi, cu o componenţă regională considerabilă, în primul rînd a Forumului de dialog şi parteneriat la Marea Neagră. Ca rezultat, activitatea românilor, care nu era în interesul nostru, s-a diminuat într-o măsura oarecare“, precizeaza documentul, citat de NewsIn.

Preşedintele Vladimir Putin şi premierul ungar, Ferenc Gyurczany au pus punct, ieri, la Kremlin, etapei pregătitoare a gazoductului South Stream, din Rusia în Europa prin Marea Neagră. Ungaria va crea o întreprindere mixta cu Gazprom pentru construirea segmentului sau de conductă. Dar proiectul ar putea întîmpina piedici. Problema este că porţiunea marină traversată de gazoduct trece prin zonele economice ale României şi Ucrainei, relaţiile Rusiei cu Bucureştiul şi Kievul fiind din nou marcate de tensiuni puternice.

Prin proiectul South Stream, Moscova treptat capătă superioritate asupra Occidentului în lupta (geo)energetică, care are un substrat geoeconomic, chiar şi geopolitic si geostrategic în regiunea Mării Negre şi Balcanice. Despre aceasta ne vorbeşte înaintarea negocierilor privind demararea a două priecte energetice de o anvergura destul de imoprtantă în strategia energetică, este vorba de „South Stream” si „Prikaspiiskii” (acord semnat între Federaţia Rusă, Kazahstan, şi Turkmenistan, care va avea capacitatea de 20 mlrd m3 gaz/an), care, de fapt, se completează reciproc (gazul de Asia Centrală importat de Gazprom este destinat pentru piaţa europeană).

Situaţia încordată din Balcani reprezintă un atu pentru gigantul energetic rus, Gazprom, pentru a-şi lărgi sfera de influienţă, dar şi pentru guvernul de la Moscova pentru a scoate nişte avantaje politice şi economice în zonă. Nucleul conflictologic balcanic îl constituie Kosovo, dar şi cel transnistrean, într-o oarecare măsură, care îi determină pe ruşi să foloseasca arma energetică. Penetrarea Gazpromului pe piaţa energetică în ţările din Balcani reprezintă o tactică ordinară a Moscovei pentru influienţarea situaţiei geopolitice din spaţiul respectiv în favoarea sa.