Ucraina si Georgia nu pot adera la Alianta Nord-Atlantica pana ce nu isi asigura securitatea energetica, crede Paul Gallis, expert in Congresul SUA. Securitatea energetica trebuie sa fie o chestiune controlata de piata economica, si nu de politicile unui stat, considera analistul american Paul Gallis. Expertul Congresului american arata ca extinderea si parteneriatele NATO in zona Marii Caspice au ca principala ratiune asigurarea securitatii energetice statelor europene. „Securitatea energetica este o tema de mare importanta pentru NATO si UE, fiind si unul dintre motivele extinderii si parteneriatelor pentru pace ale Aliantei cu state din regiunea caspica”, a declarat, joi seara, Paul Gallis, expert al Congresului american, in cadrul unei videoconferinte de presa organizata de Ambasada SUA la Bucuresti, arata NewsReport. Gallis admite ca extinderea Aliantei Nord-Atlantice catre aceasta zona aduce avantaje geo-politice atat statelor candidate, cat mai ales celor membre.

Una dintre ţările cu importante rezerve de petrol şi gaze din lume, e vorba de Azerbaidjan, şi-a exprimat intenţia de a participa la realizarea proiectul Nabucco, proiect care se doreşte a fi o alternativă de aprovizionare cu gaze a ţărilor din Uniunea Europeană, ocolind Rusia. Intenţia a fost afirmată miercuri, la Bucureşti, după semnarea unui acord de colaborare în domeniul energetic între România şi Azerbaidjan.

După ce a refuzat accesul Gaz de France în cadrul proiectului Nabucco, Turcia a exprimat miercuri reţineri şi faţă de atragerea unui nou partener pentru construirea gazoductului ce îşi propune să fie o alternativă la livrarile ruseşti de energie. Turcia considera ca proiectul Nabucco reuneste destul de multe companii si ca nu este nevoie, in prezent, de discutii privind selectia celui de-al saptelea partener, potrivit directorului companiei turce de stat Botas, Saltuk Duzyol.

Totuşi, Turkmenistanul a anunţat majorarea preţului la gaz pentru Gazprom cu 30%. Anume acest fapt va consitui un argument forte pentru Rusia în ceea ce priveşte mărirea preţului la gaz pentru export. În acest caz putem prezice o situaţie încordată între Gazprom şi ţările exportatoare din spaţiul CSI, mai cu seamă pentru Ucraina, Bielorusia şi Republica Moldova, care depind practic 100% de gazul rusesc. Însă, este bine de menţionat strategia Gazpromului, care constă în stabilirea aceluiaşi preţ pentru toţi contribuabilii, adica Europa pe de o parte şi CSI pe de altă parte. Demult este înţeles faptul că s-a terminat sponsorizarea ţărilor CSI din parte Moscovei şi că se tinde spre stabilirea preţului de piaţă pentru toţi actorii.