Cunoaştem faptul că dominaţia şi puterea bazată pe radicalism şi pe coerciţie se află în dezacord cu natura şi psihologia umană, trezind de fiecare dată la viaţă contra-violenţa.  Altminteri, nici un regim politic sau forţă politică nu se poate menţine prin intermediul exclusiv al radicalismului, violenţei sau agresivităţii. Nu găsim situaţie istorică în care violenţa şi agresivitatea politică sa se fi perpetuat la nesfîrşit.

În majoritatea cazurilor politica externă a unui stat este o continuare a politicii sale interne. Însă, pentru statele mici şi mai puţin dezvoltate, cum este Republica Moldova, situaţia este viceversa deseori, adică politica internă este o continuare a politicii externe.

     Une fois n’est pas coutume, de nombreux articles sont consacrés à la Moldavie dans la presse internationale en ce début d’avril 2009, suite aux élections législatives du 5 avril qui ont annoncé en guise de premiers résultats la victoire du parti communiste (près de 50% des suffrages), loin devant une opposition divisée (parti libéral, parti libéral-démocrate et alliance notre Moldavie, respectivement 12%, 12% et 10% des voix).

Divizarea societăţii pe pricipii sociale, lingvistice, naţionale şi etnice în Republica Moldova nu a putut fi evitată de la proclamarea independenţei pînă în prezent. Or o societate polarizată determină, la rîndul său, o situaţie de criză la nivel naţional şi invers. Altminteri, se atestă o atmosferă de instabilitate profundă de ordin politic şi economic a statului, fiind într-o interconexiune cu fragmentarea permanentă a spectrului politic autohton. O Moldovă instabilă este şi o Moldovă manevrabilă de către unele forţe din interior şi exterior. Dar o Moldovă manevrabilă este şi o Moldovă dirijabilă, controlabilă şi fără identitate.

     Aş dorin să încep cu următoarea întrebare, de altfel, retorică: ce este mai important şi mai presus pentru un stat decât interesul său naţional?

     Astăzi, 19 mai, “ministrul afacerilor externe” al Abhaziei, Serghei Şambu, a ţinut să declare că Georgia şi Abhazia au ajuns la un compromis în ceea ce priveşte reglementarea conflictului abhaz.

     “In ceea ce priveste politica de securitate in Romania, avem nevoie de idei”, a declarat presedintele Traian Basescu la reuniunea “Securitatea Romaniei dupa summitul NATO” organizata de Fundatia Konrad Adenauer. Seful statului a afirmat ca, in ultimii ani, politica externa a Romaniei a fost orientata catre Balcani, Ucraina si zona Marii Negre. Basescu s-a declarat convins ca nu a ramas nici o urma de ostilitate fata de Federatia Rusa si ca Romania este constienta de interesele Rusiei in regiune, dar si de interesele si nevoile sale in zona.

      Presedintele George Bush a lansat o provocare presedintelui Rusiei, Vladimir Putin. Potrivit publicatiei The Independent, doar asa poate fi catalogata insistenta cu care Bush, aflat acum in Romania, sustine aderarea Georgiei si Ucrainei la NATO. Rusia a demonstrat deja ca o astfel de insistenta nu duce decat la o noua escaladare a tensiunilor in relatiile dintre Moscova si Washington.

      Raportul anual al diplomaţiei ruse subliniază înrăutăţirea relaţiilor cu România, din cauza amplasării bazelor SUA şi a politicii românesti la Marea Neagră. Totodată, se menţionează că Moscova a făcut demersuri pentru a submina politica României la Marea Neagră. „A fost nevoie de o activitate determinată pentru a ne opune acţiunilor Bucureştiului privind crearea în zona Mării Negre a unor structuri noi, cu o componenţă regională considerabilă, în primul rînd a Forumului de dialog şi parteneriat la Marea Neagră. Ca rezultat, activitatea românilor, care nu era în interesul nostru, s-a diminuat într-o măsura oarecare“, precizeaza documentul, citat de NewsIn.

Insula Serpilor este subiectul unei dispute istorice intre România şi Ucraina. Miza este in primul rand strategica – accesul in apele teritoriale – dar si economica – posibilitatea explorarii si, eventual, exploatarii resurselor de hidrocarburi. In 2004, Bucurestiul a sesizat Curtea Internationala de Justitie de la Haga, iar un verdict este asteptat anul acesta. Intre timp, guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, a anuntat luni ca presedintii roman si ucrainean vor vizita Insula Serpilor la jumatatea lunii iunie, planurile vizitei fiind confirmate in proportie de 99,9%, asa cum informa presa de marti. Insa Administratia Prezidentiala neaga sec informatia: „Presedintele nu are in acest moment programata o astfel de vizita”, a aratat purtatorul de cuvant Valeriu Turcan.