Ucraina şi Republica Moldova, care nu au existat ca state independente până la implozia URSS, reprezentau interfaţa europeană a Imperiului Rus şi apoi celui Sovietic. În aceste condiţii, acestui teritoriu, mai cu seama celui ucrainean, îi revine rolul de pivot geopolitic, deoarece existenţa acestor state ca state independente de Kremlin (independente în sensul strict al cuvântului) contribuie la transformarea geopolitică a Rusiei. Iar, o eventuală aderare a acestor două state la UE şi NATO ar putea împinge Rusia în Asia într-o oarecare măsură, de Europa legând-o doar relaţiile economice şi energetice. Acest fapt este perceput drept un pericol pentru Federaţia Rusă, atât timp cât acest actor a jucat şi mai joacă un rol (geo)politic şi (geo)strategic dominant în Europa pe parcursul ultimelor secole. Totodată, spaţiul moldo-ucrainean reprezintă un scut pentru Rusia vis-à-vis de pericolul venit din Vest, în special din partea NATO . În plus, această regiune reprezintă «podul» de legătură cu Europa. Iată de ce o eventuală transformare a regiunii de prelungire europeană a Rusiei va fi dificil acceptată de Moscova .

Radio Vocea Basarabiei / Imedia: Emisiune de sinteză şi dezbateri pe temă de politică externă, realizată cu suportul Asociaţiei pentru Politică Externă şi finanţată de Fundaţia Friedrich Ebert. Se discută despre ultimele evoluţii în problema transnistreană, în special despre Declaraţia comună a Preşedintelui rus, Dimitri Medvedev, şi cel ucrainean, Victor Ianucovici, cu privire la acest conflict şi despre recenta întrevedere de la Moscova a Ministrului moldovean de externe, Iurie Leancă, cu omologul său rus, Serghei Lavrov.

Invitaţi: Radu Vrabie, Director de programe în cadrul Asociaţiei pentru Politică Externă şi Alexandru Baltag, doctorand în Relaţii Internaţionale

     Une fois n’est pas coutume, de nombreux articles sont consacrés à la Moldavie dans la presse internationale en ce début d’avril 2009, suite aux élections législatives du 5 avril qui ont annoncé en guise de premiers résultats la victoire du parti communiste (près de 50% des suffrages), loin devant une opposition divisée (parti libéral, parti libéral-démocrate et alliance notre Moldavie, respectivement 12%, 12% et 10% des voix).

       Evoluţia ultimelor evenimente de pe arena internaţională, mă determină să mă întreb deseori: unde se merge şi ce se doreşte să se obţină?
Mai jos prezint ceva informaţii, care nu sunt cunoscute în totalitate publicului larg şi care sunt puţin mediatizate în Republica Moldova, dar, care, consider că trebuie să le cunoască fiecare.

     După summit-ul NATO din Bucureşti, integritatea teritorială a Ucrainei a devenit principalul subiect al discuţiilor. Mă refer la unele pretenţii teritoriale în adresa acestui stat, pe de o parte ale Rusie, pe de altă parte declaraţiile recente ale României. Asemenea evoluţie a evenimnetelor era previzibilă din moment ce politica externă a Ucraienei s-a reorientat la 180 grade, adică spre Vest, odată cu venirea la putere a forţelor pro-occidentale. Insă, dacă cauza pretenţiilor Rusiei este cunoscută şi percepută într-o oarecare măsură corect, atunci cea a României consider că are un alt substrat decît cel vehiculat în mass-media.

      Il est évident que l’Ukraine, située au bord de la mer Noire, est incontestablement une zone de contrastes. En effet, elle constitue le théâtre de luttes d’influence tant à travers l’histoire qu’à présent. Ce pays pendant trois millénaires s’est trouvé dans le milieu d’une histoire troublée. Maintenant, deux parts du monde, c’est-à-dire la Russie et l’Occident, construisent leurs conceptions stratégiques, politiques et économiques dans cette région, tenant compte de l’espace adjacent  à la zone analysée. Le grand intérêt des grandes puissances dans la région s’explique par l’importance géopolitique, géostratégique, géoéconomique et géo-énergétique de l’espace, aussi par son puissance transfrontalière et de transit.

Insula Serpilor este subiectul unei dispute istorice intre România şi Ucraina. Miza este in primul rand strategica – accesul in apele teritoriale – dar si economica – posibilitatea explorarii si, eventual, exploatarii resurselor de hidrocarburi. In 2004, Bucurestiul a sesizat Curtea Internationala de Justitie de la Haga, iar un verdict este asteptat anul acesta. Intre timp, guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, a anuntat luni ca presedintii roman si ucrainean vor vizita Insula Serpilor la jumatatea lunii iunie, planurile vizitei fiind confirmate in proportie de 99,9%, asa cum informa presa de marti. Insa Administratia Prezidentiala neaga sec informatia: „Presedintele nu are in acest moment programata o astfel de vizita”, a aratat purtatorul de cuvant Valeriu Turcan.

Marti, 4 martie, Rusia si China au blocat rezolutia propusa de Agentia Internationala pentru Energie Nucleara privind Iranul, anunta Associated Press. Conform afirmatiilor unor diplomati, aceasta hotarirea a fost luata din cauza ca partile nu au fost puse la curent cu decizia respectiva, pe de o parte, insa pe de alta parte, se considera, ca rezolutia ONU privind situatia nucleara din Iran, adoptata recent, este suficienta. Citeste mai mult (in rusa)

Fiind sub tutela Moscovei pînă în 1991, Armenia era o republică din componenţa URSS, integrată geopolitic în această Uniune. Însă implozia Uniunii Sovietice şi războiul din Karabah (1992-1994) plasează Armenia în faţa unei enclavări geopolitice. Citeşte mai mult (în franceză)

Cu o populaţie de 1,2 miliarde locuitori, India nu poate fi ignorată în politica mondială. Cert este că aureola sa şi puterea de astăzi pare inferioară vis-a-vis de China, vecina sa. Însă trebuie sa atragem atenţie la rolul său politic pe arena mondială care este într-o creştere permanentă, precum şi la cel economic şi nu în ultimul rînd la cel militar. Citeşte mai mult (în franceză)