Raportul anual al diplomaţiei ruse subliniază înrăutăţirea relaţiilor cu România, din cauza amplasării bazelor SUA şi a politicii românesti la Marea Neagră. Totodată, se menţionează că Moscova a făcut demersuri pentru a submina politica României la Marea Neagră. „A fost nevoie de o activitate determinată pentru a ne opune acţiunilor Bucureştiului privind crearea în zona Mării Negre a unor structuri noi, cu o componenţă regională considerabilă, în primul rînd a Forumului de dialog şi parteneriat la Marea Neagră. Ca rezultat, activitatea românilor, care nu era în interesul nostru, s-a diminuat într-o măsura oarecare“, precizeaza documentul, citat de NewsIn.

      Dupa cum arata Cotidianul, Rusia critica si amplasarea bazelor militare SUA pe teritoriul Romaniei. Tonul diplomatiei ruse se schimba in momentul in care se face referire la colaborarea ruso-romana pentru minimizarea efectelor aderarii Romaniei la UE, care „s-a soldat cu rezultate pozitive“, spune raportul.

      Ministrul roman de Externe, Adrian Cioroianu, a declarat ca este tentat sa vada „jumatatea plina a paharului“ in ceea ce priveste aprecierile Moscovei fata de relatiile bilaterale. Ministrul considera ca o intilnire bilaterala Traian Basescu-Vladimir Putin, cu ocazia Summitului NATO de la Bucuresti, ar putea debloca relatiile ruso-romane. „Noi de ce sa nu manifestam o preocupare ca relatiile noastre cu Rusia sa se imbunatateasca? Altii – ungurii de exemplu – o fac mai bine decit noi“, a atras atentia Ion Iliescu. Potrivit lui Iulian Chifu, directorul Centrului de Prevenire a Conflictelor, aprecierile Rusiei fata de Forumul Marii Negre, o initiativa romaneasca lansata in 2006, ar trebui sa constituie un avertisment vizind lipsa de strategie si resurse din partea Bucurestiului. Iulian Chifu si-a exprimat indoiala fata de prezenta lui Vladimir Putin in Romania.

      Acelasi raport al diplomatiei ruse infirma optimismul presedintelui Vladimir Voronin fata de rezolvarea conflictului din Transnistria, insa arata angajamentul Rusiei pentru respectarea integritatii teritoriale a Moldovei. „Pozitia rigida a Chisinaului de neacceptare a administratiei transnistrene in calitate de parte egala in procesul de reglementare, precum si intentia de a obtine solutionarea doar in cadrul unei Constitutii unitare nu permit a spera intr-o depasire rapida a impasului reglementarii“, se arata in raport. Intr-un interviu pentru cotidianul rus „Kommersant“, acordat la putin timp dupa publicarea raportului, Kalman Mizsei, reprezentantul UE in Republica Moldova, a considerat si el ca Voronin este prea optimist in privinta reglementarii conflictului transnistrean. Documentul dat publicitatii de diplomatia rusa arata ca influenta mondiala crescinda a SUA este „un proces periculos“ pentru Rusia si va continua sa aiba impact asupra relatiilor ruso-americane. La fel, se mentioneaza ca Marea Britanie nu a renuntat la stereotipurile Razboiului Rece. Raportul arata ca ,,principala problema in relatiile noastre este ca anumite state membre ale UE tin la principiul solidaritatii europene, ca instrument de presiune asupra Rusiei in relatiile bilaterale“. In acest context, documentul exprima satisfactia Moscovei fata de relatiile cu Italia si Germania (care au semnat acorduri energetice bilaterale cu Rusia), precum si cu Franta, cu care Rusia are „un parteneriat strategic“.

Rusia si SUA bat palma pe scut

      Rusia si Statele Unite au facut progrese in negocierile privind scutul antiracheta american din Cehia si Polonia, divergenta majora intre cele doua tari. La o zi dupa discutiile dintre ministrii de Externe si cei ai Apararii din cele doua tari, SUA au prezentat Moscovei garantiile ca scutul nu este indreptat impotriva Rusiei, iar acestea au fost acceptate de partea rusa. „Directia este urmatoarea: vom avea posibilitatea sa supraveghem cu ajutorul mijloacelor umane si tehnice functionarea statiei radar“ din Cehia. Rusia va sti permanent si „in ce stadiu se afla in mod real baza de rachete de interceptare“ din Polonia, a explicat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Unii analisti au interpretat concesiile americane drept o moneda de schimb pentru acceptul Rusiei ca Ucraina si Georgia sa fie invitate sa adere la NATO, la Bucuresti. Deputatul si analistul pro-Kremlin Serghei Markov considera insa ca „nimic nu s-a schimbat, retorica a fost coborita cu un grad din motive tactice. Putin nu vrea sa ii lase lui Medvedev dosarul scutului intr-un stadiu conflictual. Rusia spera ca noul presedinte american va renunta la scutul antiracheta. Asadar, de ce sa agraveze situatia?“, remarca Markov.

Următeşte răspunsurile la acest articol prin RSS 2.0 sau poţi plasa chiar tu un comentariu şi continua (trackback) aceasta temă la tine pe blog.