Publicat la 2 March 2008; ; tag-uri: Gazprom, Marea Neagră, Nabucco, North Stream, România, Rusia, South Stream, Ucraina, Ungaria
Preşedintele Vladimir Putin şi premierul ungar, Ferenc Gyurczany au pus punct, ieri, la Kremlin, etapei pregătitoare a gazoductului South Stream, din Rusia în Europa prin Marea Neagră. Ungaria va crea o întreprindere mixta cu Gazprom pentru construirea segmentului sau de conductă. Dar proiectul ar putea întîmpina piedici. Problema este că porţiunea marină traversată de gazoduct trece prin zonele economice ale României şi Ucrainei, relaţiile Rusiei cu Bucureştiul şi Kievul fiind din nou marcate de tensiuni puternice.
Ca urmare, scrie cotidianul Kommersant, Kiev ar putea intarzia realizarea proiectului pentru a primi un nou instrument de presiune asupra Moscovei si a negocierilor vizand livrarile de gaze naturale.
La ceremonia de semnare a documentelor aferente cu Ungaria, presedintele Putin a subliniat ca, spre deosebire de proiectul european concurent Nabucco, pentru South Sream gaze se vor gasi cu siguranta.
„Este evident ca proiectul nostru are toate sansele de deveni realitate, dar, ce este cel mai important – are asigurate sursele de alimentare”, a spus Putin, incercand insistent sa-l convinga pe oasptele ungar ca Nabucco, la care Budapesta participa in mod egal, trebuie dat uitarii.
Gyurczany a raspuns ca, dimpotriva, Ungaria ar dori sa vada in problemele privind transportul de resurse energetice „mai multe elemente de concurenta”, pentru ca „ceea ce se intampla acum in domeniul energetic al Europei – este mai degraba o colaborarea multilaterala, decat o piata”.
Premierul maghiar a recunoscut ca Rusia s-a dovedit mai rapida „decat acea forma de colaborare care se numeste Nabucco”. Expertii atrag insa atentia ca sprijinul tarilor tranzitoare nu garanteaza construirea conductei.
In opinia lor, Gazprom repeta greseala comisa in cazul North Stream, crede directorul East European Gas Analysis, Mihail Korcenkin. Mai intai, monopolul rusesc – Gazprom – incheie acorduri cu importatorii si face toate anununturile necesare si abia dupa aceea depune cerere pentru lucrari in zona economica a unei tari de tranzit „suparata”.
Aproape tot traseul South Stream este dispus in perimetrul platoului continental al Ucrainei, o parte trecand pe platoul romanesc. Ministrul adjunct al Economiei, Anatoli Ianovski, a confirmat pentru Kommersant faptul ca pentru realizarea South Stream este nevoie de aprobarea Ucrainei si Romaniei.
In acest sens, se va efectua o expertiza ecologica, care trebuie convenita cu guvernele tarilor ale caror zone economice sunt traversate de conducta. O obligatiune stipulata de Conventia ONU pentru drept marin, articolul 79. Iar dupa cum aminteste Grigori Vilcek, adjunct al presedintelui societatii Peter Gas, care executa expertiza ecologica pentru NordthStream, „in mările Neagră şi Baltica nu exista ape neutre”.
Este adevarat, precizeaza expertul, „nimeni nu poate interzice construirea conductei”, dar este nevoie de acordul tuturor acestor tari pentru traseul ales si pentru expertiza ecologica. Însă Ucraina ar putea împiedica realizarea proiectului South Stream Citeşte în continuare
2 March 2008 la 15:50
Rusia si UE au dorit cum mai bine pentru ei, dar s-a primit ca deobicei, deorece tranzitul ucrainean, nici in acest caz nu va putea fi evitat. Rusia cistiga dintr-o parte, inabusind proiectl Nabucco, prevenind contactul direct al occidentalilor cu Asia Centrala, dar pe de alta parte pierde posibilitatea de evitare a tranzitului prin Ucraina.
Consider, ca pina la sfirsit, Romania si Ucraina vor accepta colaborarea cu participantii proiectului South Stream, din cauza unor eventuale presiuni din partea Gazpromulu si ale altor companii energetice europene implicate, pe de o parte, insa pe de alta parte, tot aceste companii, mai cu seama Gazpromul, va trebui sa accepte unele compromisuri inaintate de Kiev si Bucuresti si sa-si revada propria politica dusa vis-a-vis de aceste state.
Dealtfel, “rezboaiele energetice” dintre parti, indeosebi dintre Rusia-Ucraine-UE nu vor putea fi evitate in viitor.
Presupun ca Rusia stia de la bun inceput de necesitatea tranzitului prin Ucraina si Romania. Insa Kremlinul a facut un pas tactic. Din start a atras mai multi actori in proiect (Italia, Bulgaria, Grecia, Serbia, Ungaria, Austria), pentru a forma o contrapondere solida fata de eventuale refuzuri din partea Ucrainei de a participa la proiect.
Oricum, partile vor fi nevoite sa apeleze la actiuni diplomatice si nu la actiuni dure si santajabile din prezent, daca se doreste la atingerea unui rezultat reciproc avantajos.
Risc sa presupun, ca chiar daca se va ajunge la un compromis, totusi aceasta “coalitie” dintre Kiev si Moscova va fi subreda si nu stiu in ce masura siguara pentru europeni.