Raportul anual al diplomaţiei ruse subliniază înrăutăţirea relaţiilor cu România, din cauza amplasării bazelor SUA şi a politicii românesti la Marea Neagră. Totodată, se menţionează că Moscova a făcut demersuri pentru a submina politica României la Marea Neagră. „A fost nevoie de o activitate determinată pentru a ne opune acţiunilor Bucureştiului privind crearea în zona Mării Negre a unor structuri noi, cu o componenţă regională considerabilă, în primul rînd a Forumului de dialog şi parteneriat la Marea Neagră. Ca rezultat, activitatea românilor, care nu era în interesul nostru, s-a diminuat într-o măsura oarecare“, precizeaza documentul, citat de NewsIn.

Insula Serpilor este subiectul unei dispute istorice intre România şi Ucraina. Miza este in primul rand strategica – accesul in apele teritoriale – dar si economica – posibilitatea explorarii si, eventual, exploatarii resurselor de hidrocarburi. In 2004, Bucurestiul a sesizat Curtea Internationala de Justitie de la Haga, iar un verdict este asteptat anul acesta. Intre timp, guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, a anuntat luni ca presedintii roman si ucrainean vor vizita Insula Serpilor la jumatatea lunii iunie, planurile vizitei fiind confirmate in proportie de 99,9%, asa cum informa presa de marti. Insa Administratia Prezidentiala neaga sec informatia: „Presedintele nu are in acest moment programata o astfel de vizita”, a aratat purtatorul de cuvant Valeriu Turcan.

Presedintele american George W. Bush a declarat miercuri ca sustine aderarea Georgiei la NATO cand aceasta va fi pregatita, in pofida opozitiei Rusiei, precizand ca acesta va fi mesajul pe care il va transmite la summitul de la Bucuresti din 2-4 aprilie, relateaza AFP. “Cred ca NATO va avea de beneficiat din faptul ca Georgia va deveni membra la un moment dat, cred ca Georgia va avea de beneficiat din apartenenta la NATO si i-am spus presedintelui georgian ca acesta va fi mesajul pe care il voi transmite la Bucuresti”, a spus Bush, dupa discutiile avute cu liderul georgian Mihail Saakasvili.

In pofida tonului pozitiv afisat de delegatia americana, tandemul Rice-Gates a decolat, ieri, de la Moscova fara a bifa obiectivele de pe agenda celei de-a doua vizite in Capitala rusa din ultimele sase luni, punctand insa o intrevedere cu Opozitia si societatea civila locale, de natura sa irite Kremlinul. Cele doua zile petrecute de sefa diplomatiei americane, Condoleezza Rice, si seful Pentagonului, Robert Gates, la Moscova, nu au avut efectul scontat, gazdele ruse dovedindu-se a fi de neclintit in privinta scutului antiracheta al SUA destinat eventualelor amenintari balistice din directia Iranului si Coreei de Nord.

Elveţia a rupt frontul comun al ţărilor occidentale faţă de Iran şi a încheiat un acord pentru livrarea de gaz din această ţară. Acordul a fost semnat, în timpul unei vizite a ministrului elveţian de externe, la Teheran. Oficialul a precizat că documentul nu încalcă sancţiunile impuse de ONU pentru refuzul Iranului de a-şi suspenda programul de îmbogăţire a uraniului.Statele Unite, aflate la originea sancţiunilor, au criticat totuşi acordul care, în opinia lor, “violează spiritul” rezoluţiilor ONU.

Ucraina si Georgia nu pot adera la Alianta Nord-Atlantica pana ce nu isi asigura securitatea energetica, crede Paul Gallis, expert in Congresul SUA. Securitatea energetica trebuie sa fie o chestiune controlata de piata economica, si nu de politicile unui stat, considera analistul american Paul Gallis. Expertul Congresului american arata ca extinderea si parteneriatele NATO in zona Marii Caspice au ca principala ratiune asigurarea securitatii energetice statelor europene. „Securitatea energetica este o tema de mare importanta pentru NATO si UE, fiind si unul dintre motivele extinderii si parteneriatelor pentru pace ale Aliantei cu state din regiunea caspica”, a declarat, joi seara, Paul Gallis, expert al Congresului american, in cadrul unei videoconferinte de presa organizata de Ambasada SUA la Bucuresti, arata NewsReport. Gallis admite ca extinderea Aliantei Nord-Atlantice catre aceasta zona aduce avantaje geo-politice atat statelor candidate, cat mai ales celor membre.

Liderul transnistrean Igor Smirnov s-a arătat amuzat de declaraţiile preşedintelui moldovean Vladimir Voronin, care anunţase că a ajuns la o înţelegere cu Rusia privind intrarea republicii separatiste în componenţa R. Moldova, cu statut de autonomie. “Nu poate fi niciun fel de stat comun, poporul nostru a spus-o clar… În 2006, la referendum, am pus clar întrebarea: suntem cu Moldova sau de sine stătători? 97% din alegători au spus: cu Rusia. Pentru noi aceasta e lege, jocurile s-au terminat”, a declarat Smirnov într-un interviu acordat ziarului Kommersant.

Una dintre ţările cu importante rezerve de petrol şi gaze din lume, e vorba de Azerbaidjan, şi-a exprimat intenţia de a participa la realizarea proiectul Nabucco, proiect care se doreşte a fi o alternativă de aprovizionare cu gaze a ţărilor din Uniunea Europeană, ocolind Rusia. Intenţia a fost afirmată miercuri, la Bucureşti, după semnarea unui acord de colaborare în domeniul energetic între România şi Azerbaidjan.

Presa rusa analizeaza cu circumspectie afirmatiile presedintelui Moldovei, Vladimir Voronin, care marti a spus ca a obtinut din partea Kremlinului garantia integritatii teritoriale a tarii in schimbul refuzului de a adera la NATO si confirmarii statutului de neutralitate a statului. Moscova nu a reactionat inca la aceste afirmatii, iar reprezentantii diplomatiei transnistrene au exprimat dubii legate de posibilitatea aranjarii unei astfel de afaceri.

Comisarul pentru extindere europeana Olli Rehn a declarat ca Serbia va trebui sa ia o decizie foarte importanta la alegerile parlamentare, alegand intre viitorul european si riscul autoizolarii, relateaza Rador care citeaza agentia Tanjug.

Potrivit oficialului european, Uniunea Europeana este dedicata Serbiei, dar alegerea cheie tine de Serbia, care va fi nevoita sa aleaga intre viitorul european sau chiar sa se expuna riscului autoizolarii.

“Prima optiune insemna prosperitate pentru Serbia, in timp ce a doua optiune nu duce nicaieri”, a declarat comisarul european.